Monumente istorice şi religioase

 

VI . 1. Bisericile

Naşterea poporului român, străvechea sa îmbrăţişare a creştinismului şi creaţiile arhitecturale prin care el şi-a plăsmuit credinţa creştină au fost asemuite unor adevărate miracole. Bisericile de lemn din satele Maramureşului par a fi rezultatele unor astfel de miracole care dăinuie avându-şi viaţa şi rolul bine închegat întărite parcă de  cuvintele lui Petru Ţuţea, „Dacă Biserica ar dispare în istorie ar dispărea şi omul. .Trăind aici în ţinuturi cu păduri bogate meşterii maramureşeni şi lăpuşeni continuă până în zilele noastre cum au făcut-o de secole să-şi construiască din lemn casele, anexele, bisericile şi majoritatea uneltelor de lucru din gospodărie. Bisericile construite în marea lor parte din lemn au un plan simplu „planul sală” având în componenţă cele trei componente pronausul, nausul şi altarul de al acesta dezvoltându-se planuri mai sofisticate cum a fost planul cruce greacă înscrisă .

În Ţara Lăpuşului  arta lemnului în construcţia Bisericilor este întâlnită la fel ca-n Maramureşul istoric pentru foarte mult secole completată în ultimele două secole de construcţii de piatră .Folosirea lemnului în construcţia bisericilor  a permis montarea şi demontarea acestora cu mare uşurinţă, fapt pentru care o să întâlnim aşa numitele Biserici umblătoare”, un fapt întâlnit foarte des în Transilvania.

În perioada de dominaţie maghiară, românii nu aveau voie să-şi construiască biserici de zid sau de piatră (sunt rare cazurile în tot Maramureşul, între cele mai vechi biserici de zid este cunoscută cea de la Preluca Veche datată din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea). Bisericile româneşti din localităţile cu preponderenţă maghiară sau din oraşe erau tot din lemn şi erau construite după principiul maghiar extra murus (în afara zidurilor aşezării).

BISERICA ORTODOXĂ DE LEMN DIN ROGOZ  - este situată în centrul satului, fiind datată, după unele surse, la 1561 după altele în 1663, iar după altele la 1701, în locul unei alte biserici distruse de tătari în 1661, an în care la fel ca şi cel următor o bună parte din localităţile Ţării Lăpuşului au fost distruse de invazia acestora. Biserica este monument de mare interes în diversitatea arhitecturii are hramul Sfinţii Arhangheli şi este unică ca proporţii şi detalii de mare fineţe.

Această biserică are mai multe elemente originale care nu se găsesc la alte biserici şi elemente de construcţii deosebite ceea ce constituie caracteristica proprie definindu-i personalitatea. Printre altele amintim masa săracilor sau masa moşilor loc unde erau serviţi cu mâncare oameni săraci ai satului sau cei rămaşi singuri, bătrânii fără familii, întru pomenirea celor morţi (obicei ce în zona Lăpuşului se mai păstrează în anumite sate). Această masă a fost amplasată de meşteri anonimi deosebiţi de iscusiţi, care şi-au propus să o acopere cu acoperişul bisericii, scos în consolă deosebit de mare. Consolele sunt în formă de capete de cai sau de bour. în partea superioară latura sudică are un brâu în formă de împletitură cu o rozetă, iar latura nordică are mai multe rozete. Biserica nu are pridvor, intrarea făcându-se prin lateral.

Un alt element deosebit este fragmentarea învelitorii turnului cu trei tronsoane, realizând mici console de şindrilă, pentru aruncarea mai rapidă a apei pentru a nu se scurge de-a lungul turnului, element original şi de mare efect plastic arhitectural. 

Turnul este zvelt deosebit de bine proporţionat în raport cu corpul bisericii, iar deasupra foişorul realizat doar cu două arcade pe fiecare latură are amplasate patru turnuleţe mici deosebit de proporţionate cu turnul central.

Pronaosul nu are prevăzute ferestre acelaşi element ce întăreşte argumentul că Sfânta Liturghie se făcea în naos cu tot poporul (până în secolul XIV)

Pictura a fost realizată în 1785 de Radu Munteanu şi Man Nicolae conform unei inscripţii din altar (atunci a fost realizată pictura uşilor vechii de la altar), iar pictura actuală datează din 1834 semnată de Badea (Bodea ?) Grigore

Această pictură de o slabă calitate artistică a fost influenţată de dominaţia austro-ungară pe lângă diferitele elemente fiind prezentaţi şi soldaţi unguri. Iconostasul este realizat din icoane mici pictate pe lemn.

Biserica a fost restaurată în anul 1961 de către direcţia monumentelor istorice, iar în anii următori sau făcut doar mici lucrări de întreţinere.

Valoarea acestei Biserici este recunoscută şi pe plan internaţional fiind inclusă în Patrimoniul UNESCO.